Modelul A
(Modelul metabolismului informaţional)

© Întocmit de D. si M. Lâtov pe baza următoarelor surse:
Gulenko V.V, Tascenko V.P. “Aplicaţii ale teoriei lui Jung in educaţia copiilor şi a adulţilor”, Novosibirsk, editura Universităţii din Novosibirsk, 1997, 270 pag.

Ce este modelul A?

Modelul A reflectă echilibrul/balanta tuturor celor 8 funcţii ale metabolismului informaţional în psihicul unui om aparţinând de un anume tip.

Funcţiile coexistă în mod diferit: unele par să lupte între ele pentru resurse şi întărirea uneia din ele înseamna slăbirea alteia; altele se raporteaza unele la altele indiferent; o a treia categorie par să se “alimenteze” reciproc. Legităţile de bază  a acţiunii reciproce a funcţiilor sunt descrise în capitolul “Analiza funcţională a relaţiilor”.

Denumirile blocurilor Modelului A sunt împrumutate din psihanaliza lui S. Freud dar se deosebesc parţial de termenii lui Freud după conţinut.

Blocul EGO (1+2): Întelegere:

Aceste două funcţii reprezintă “formula tipului”. Ele sunt funcţiile cele mai independente ale unui om. Activitatea pe baza lor are întotdeauna un caracter neincheiat, deschis: “eu însumi ştiu cel mai bine ce îmi trebuie şi dacă e nevoie de îmbunătăţiri o sa le introduc singur fără ajutor din afară”.

1. “Programul”: observaţie activă, “mod de viaţă”.

2. “Creaţia”: cere eforturi, pâna la o vreme “sta la pânda” realizându-se în acţiuni mici.

Blocul SUPEREGO (3+4) Rezistenţă:

Omul trebuie să sacrifice aceste însuşiri de dragul primelor două funcţii: aceste însuşiri sunt bine conştientizate, dar prin aceasta nu devin mai accesibile. Cel mai des în legătură cu acest bloc se reţin diverse categorii de îngrădiri sociale fiindcă omul are tendinţa de a atribui incapacitatea sa de a face ceva influenţei societăţii, educaţiei, împrejurărilor etc…

3. “Rolurile”: omul caută să pară într-un anumit fel, deşi nu este, pentru a nu dezvălui în faţa străinilor slăbiciunile sale, în situaţii extreme are următorul aspect: “ eu aici nu prea pot dar puţinul pe care îl pot îl veţi obţine în totalitate.

4. “Dureros”: persoana respectivă acumulează informaţia în cadrul acestui bloc, însă se conformează respectivelor principii mai degrabă dupa vorbe, declarativ, decât după faptă, fiindcă acţiunile hotarâte pe baza funcţiei a doua aduc haosul în experienţa acumulată pe baza acestei funcţiuni.

Blocul SUPERID (5+6): Ajutor:

Omul doreşte să obţină pentru aceste funcţii sprijin, el însuşi “nu are timp” să se gândească la aceste probleme, nu înţelege prea limpede ce vrea, de aceea are tendinţa să îi acorde partenerului libertate cu privire la aceste aspecte.

5. “Sugestia”: “pâna nu mă doare nu observ”, dar când apar problemele omul devine foarte dependent în legatură cu această funcţie, receptiv la sfaturile altora.

6. “Activare”: caracterul activ al omului privitor la acest aspect depinde de ceilalţi – dacă e susţinut caracterul sau activ poate chiar să depăşească caracterul activ al celor din jur, daca nu, atunci el dispare fără urmă.

Blocul ID (7+8): Dirijare:

Capacităţile pasive – omul poate dar nu e întotdeauna conştient de ceea ce poate. El se lansează în muncă dacă primeşte o comanda clară în vederea unui rezultat concret. Nu e în stare să acţioneze permanent pe aceste funcţii, căci ar necesita o îngrădire pe blocul EGO, să se contempleze mereu în mod critic.

7. “Controlul”: omul însuşi nu are iniţiativa în ceea ce priveşte funcţia respectivă, dar îi place să observe greşelile altora, îi avertizează privitor la excese.

8. “Etalonul”: omul acţionează activ dar dezorganizat sau “automat”, “din obişnuinţă” pe baza acestei funcţiuni, pâna nu i se oferă un exemplu, nu i se îndreaptă eforturile pe fagaşul potrivit.

Principiile construirii

În diagramă este prezentat un exemplu de Model A pentru tipul “Extravertul etico-senzorial”

MENTAL	EGO	1	2
	SUPER-EGO	4	3
VITAL	SUPER-ID	6	5
	ID	7	8

1. Primele două funcţii se deduc direct din denumirea tipului. De exemplu pentru etravertul etico-senzorial vor fi corespunzător 1 - eticul, 2 – senzorialul. Prima funcţie va fi extraverta, a doua introverta; pentru introverţi – invers. Aceste doua funcţiuni reprezintă formula prescurtata a tipului.

Acesta va fi blocul EGO. Relaţiile cu tipurile ale căror funcţii tari aparţin acestui bloc din modelul dumneavoastră au însuşirea de “înţelegere”.

2. În diagonală faţa de primele două funcţii desenăm funcţiile de aceeaşi culoare dar opuse ca şi conţinut. Deci pe diagonală faţă de senzorial  - intuiţia cu aceeaşi culoare, iar în diagonală faţă de etic – logica cu aceeaşi culoare.

Acesta va fi blocul SUPEREGO. Relaţiile cu tipurile ale căror funcţii tari aparţin acestui bloc din modelul dumneavoastră au însuşirea de “rezistenţă” sau “reacţie”.

3. Următoarele două funcţii (a 5-a şi a 6-a) repetă funcţiile 3 şi 4 dar au culoarea opusă. Acesta va fi blocul SUPERID. Relaţiile cu tipurile ale căror funcţii tari aparţin acestui bloc din modelul dumneavoastră au însuşirea de “ajutor”.

4. În fine ultimele 2 funcţii (a 7-a şi a 8-a) corespund funcţiilor 1 şi 2 dar au o culoare opusă. Acesta va fi blocul ID. Relaţiile cu tipurile ale căror funcţii tari aparţin acestui bloc din modelul dumneavoastră au însuşirea de “dirijare”.

Dacă aţi construit modelul în mod corect veţi descoperi următoarele:

-         funcţiile albe şi negre sunt dispuse în mod paralel una faţă de cealaltă, în zig-zag

-         partea de jos a modelului este o reflectare ca în oglindă a părţii de sus numai că de culori diferite.

Fiecare pătrat învecinat (în afară de combinaţiile 3-5, 4-6) reprezintă formula unuia din cele 16 tipuri. Asta înseamnă că din conţinutul funcţiilor respective se poate presupune care vor fi relaţiile dumneavostră cu reprezentanţii tipului care corespunde pătratelor respective. Uitaţi-vă mai în amănunt la capitolul “Relaţiile dintre tipuri”.