Modelul A 1 2 4 3 6 5 7 8

Robespierre (Descartes), Analist Introvert logico-intuitiv INTj © I.Weisband, 1986. © Poze: E.Filatova, 2001. © Traducere: Magdalena László-Kuţiuk, 2000 (M.László-Kuţiuk - 76434 Bucureşti 69, Aleea Pricopan # 1, bloc 33, ap. 8).

1. Este un om cu o logică dezvoltată, cu capacitatea de analiză, ştie să ajungă prin judecatâ la miezul lucrurilor, să dezvăluie structura lor interioară, "găndesc - deci exist", este convins că ceea ce e raţional nu poate fi rău, se înclină în faţa lumii fasinante şi misterioase a cunoştinţelor, este un luptător pentru o lume dreaptă, logic construită; urăşte violenţa şi samovolnicia, este un adversar înnăscut al tiraniei şi dictatului, vede în spiritualitate garanţia existenţei unei societăţi civilizate.

2. Caută deseori să se refugieze printre cărţile sale chiar şi în prezenîa prietenilor, rneditând asupra realităţii nu caută să o reconstruiască în imaginaţie, ci să parvină la o ideie clară şi bine articulată, e specializat nu în lărgirea cunoştinţelor omeneşti ci în aprofundarea lor, îşi alege o problemă îngust, şi sapă tot mai adanc, pentru aceasta are nevoie să se sprijine pe un sistem de gândire consecvent.

3. Nu-i plac vizitatorii neaşteptaţi, nu ştie ce să facă cu ei, i se pare că ei numai îl distrag, suportă cu greu necesitatea de a se afla mereu printre oameni, e reţinut, nu-i place să expună rezultatul temporar discuţiei publice, niciodată nu-ţi dai seama ce gânduri are, preferă singurătatea, e preocupat în mintea sa mai mult de idei decât de oameni, e sobru, sigur de el, de neclintit în judecăţile sale, are o bază puternică pentru a se simţi în largul lui în societate - logica este pentru el o armă de apărarea pe care o stăpâneşte, de obicei îşi deminstrează dreptatea în loc să presuadeze şi cu atât mai puţin să recurgă la rugăminţi.

4. Problemele raporturilor interumane, a sentimentelor şi emoţiilor constituie obiectul meditaţilor sale îndelungate, dureroase şi pasive în momente de singurătate - îşi ascunde cu grijă amorul propriu foarte pronunţat - fiind lipsit de trufie - simte că energia sa vitală, sănătatea şi chiar aspectul său fizic depind de sentimentele celor din jur pe care nu le pricepe, în contactul cu oamenii joacă adesea rolul unui om politicos, amabil, caută să-şi pună masca politeţii, care însă se află în contrast cu esenţa sa şi îl oboseşte, alteori e considerat în cercurile largi ca neobrăzat, un om ce tinde să te contrazică, chia ca un om înrăit şi plin de prejudecăţi.

5. Orice încercare de a constrange să face ceva duce la ciocniri, niciodată nu cedează la presiunea brutală, preferă să moară, de fapt tendinţa de a se manifesta ca un personaj certareţ intolerant şi care pe (…) la el este un mijloc preventive împotriva unor atari încercări.

6. În general nu arareori îşi sacrifică pe cei apropiaţi de dragul unui scop - dreptatea, adevărul, propriile sale convingeri foarte precise despre cei din jur, despre familie şi este destul de intolerant faţă de ce nu se încadrează în aceste limite, manifestă uneori cruzime faţă de familia sa, ca de altfel şi faţă de el însuşi; dualul său "Hugo" care este blând şi prietenos în dezarmează; el se supune cu uşurinţă lui "Hugo" în probleme de îmbrăcăminte, gust, raiul de fiecre zi, necesitatea de a se ocupa de acestea îl irită; simţul dreptăţii care îi este înnăscut îl obligă, chiar dacă este un om ocupat, să se integreze în treburile gospodăreşti: e cel mai mare specialist în spălatul vaselor.

7. Trăieşte parcă în viitor, jignirile actuale din familie i se par lucruri nesemnificative, ele nu merită atenţia lui, din când în când tinde să verifice emoţiile celor apropiaţi prin ieşiri grele de înţeles, dacă partenerul reacţionează cum treb ie, deci contactul există, deci totul este în ordine; condamnarea comportărilor sale nejuste i se pare necesară pentru a se putea orienta cu privire la opinia publică.

8. Creând un sistem bine structurat din punct de vedere logic, ştie ce trebuie făcut, dar nu ştie, cum, el înţelege structura interioară ea propriei sale gândiri, dar nu ştie, când şi unde o va implementa, încearcă deci să-şi expună concepţia partenerului, lucrul cel mai prost pe care acesta poate să-l facă este acela de a-i spune: "Ei bine, acţionează"; de fapt tocmai partenerul trebuie să acţioneze, însă nici "Hugo" şi nici "Dumas" dacă într-adevăr s-au pătruns de logica lui "Robespierre" n-o să procedeze aşa.

9. Dacă "Hugo" vrea să-l mobilizeze pe "Robespierre", n-o să-i spună "Fă asta" (deşi uneori o v-a spune dacă are cei şapte ani de acasă); "Hugo" se va agita, va face multe mişcări de prisos, până "Robespierre" va intra în acţiune şi după aceea munca va decurge logic şi bine; în activitate în caracterizează o finalitate foarte consecventă: "sacrifică lucrurile minore de dragul unui mare scop", de aici ascetismul, jertfa de sine până la masochism în vederea unui scop major: este precaut, prevăzător, scump la vorbă.

10. "Robespierre" este una din tipurile de personalitate cele mai sistematice, mai consecvente şi mai dârze, ţine neapărat să ducă până la capăt lucrul început, nu suportă să facă mai multe lucruri în paralel, dacă totuşi va trebui să o facă va respecta cu stricteţe un grafic precis, chiar dacă de multe ori el nu e nicăieri fixat în scris; în muncă îl ajută foarte mult renunţarea la ocupaţii ce i-ar răpi din timp sau la obligaţii sociale împovărătoare.

11. Cu toată dragostea pentru singură aţe el este de multe ori un bun organizator, caută să-i educe pe subalterni, să descopere talentele lor, analizează cu grijă caracteristicile obiective ale oamelor: nivelul pregătirii, capacitatea de muncă, stagiul şi experienţa în muncă, studiile, toate acestea pentru a putea integra pe fiecare în mod corespunzător capacităţilor sale în activitatea colectivului. Dacă scopul general al activităţii sale este crearea unui sistem închegat şi desăvârşit atunci in condiţiile muncii în colectiv acest ideal să realizează perfect prin crearea uneui sistem închegat şi desăvârşit de muncă pentru toţi, de aceea talentul nu este un scop în sine, ci doar un mijloc, uneori e destul de sever şi exigent, nu-şi impune părerea, nu dictează când şi ce trebuie făcut, controlează rezultatele.

12. Nu are ambiţii personale, dar are simţul dreptăţii, nu suportă dacă eocolit atunci când se fac avansări, îl vine foarte greu dacă primeşte un şef pe care nu-l respectă, şi nu respectă pe aceea care folosesc metode brutale pentru a se impune, e încăpăţînat, insistent şi nu poate fi influenţat.

13. Nu ţipă la oameni, nu linguşeşte pe şefi, căutând să le intre în voie, atunci când alţii ridică vocea în faţa lui parcă e absent, nu reacţionează la cuvintele furioase ce îi sunt adresate, ignoră în mod demonstrativ, sfaturile şi morala insistentă ce i se face, îl irită dacă cineva vrea să-i dea sfaturi, să-l "lămurească" sau să-l dăscălească.